Prima zi, cu lucrurile practice rezolvate dinainte
Ziua începe, de obicei, la resurse umane: semnarea actelor, primirea echipamentului, crearea conturilor de e-mail și de acces în sistemele firmei.
Cu o seară înainte, merită verificate lucrurile banale, care pot strica dimineața: drumul până la birou, cu timpul de parcare sau de transport public inclus, actele cerute prin contract, adică cartea de identitate, diploma, adeverința medicală de la medicina muncii, cazierul, dacă a fost cerut, și eventualul cont bancar pentru salariu.
Angajatorul are obligația, prin Codul muncii, să informeze salariatul despre clauzele contractului, iar înainte de începerea activității trebuie să existe contractul semnat și înregistrat în registrul electronic al salariaților, REVISAL, cel târziu în ziua anterioară începerii lucrului. O copie a contractului se predă angajatului. Lipsa lui este o problemă serioasă, nu o formalitate.
La instructajul de protecția muncii și la cel privind situațiile de urgență, atenția contează: sunt obligatorii, se semnează în fișă și au consecințe reale la un accident de muncă.
Primele două săptămâni: ascultă mai mult decât vorbești
Noul venit nu are încă context. Are, în schimb, avantajul ochiului proaspăt și al întrebărilor legitime.
Un caiet, sau un document pe telefon, cu tot ce se explică în primele zile: cine face ce, ce programe se folosesc, ce termene contează, cum se numesc clienții și proiectele. Peste o lună, notițele acelea valorează mai mult decât orice manual.
Întrebările se pun, dar se adună în serii, pentru a nu întrerupe colegii la fiecare 10 minute. O listă de trei întrebări, pusă unui coleg la sfârșitul zilei, arată respect pentru timpul lui.
Numele oamenilor se rețin repede. O schemă simplă a organigramei, desenată de mână, ajută mai mult decât se crede.
Prânzul cu colegii, în primele zile, e o investiție mică în relații. Refuzul repetat de a ieși cu echipa, motivat de „am mult de lucru”, se interpretează ușor ca rezervă.
Discuția cu șeful, în prima săptămână
Prima discuție serioasă cu șeful direct se face în prima săptămână, nu în a treia. Merită întrebate câteva lucruri esențiale.
Ce înseamnă un rezultat bun în primele 30, 60 și 90 de zile? Care sunt cele două-trei priorități ale echipei acum? Cum preferă să fie ținut la curent: e-mail, mesaje, întâlniri săptămânale? Ce nu suportă la o colaborare?
Răspunsurile se notează și se recitesc periodic. Un angajat care știe ce așteaptă șeful de la el are de trei ori mai multe șanse să livreze la nivelul cerut, potrivit studiilor de management.
O întâlnire recurentă, de 20-30 de minute pe săptămână, propusă chiar de angajat, previne neînțelegerile în primele luni.
Perioada de probă, cu regulile ei
Perioada de probă din Codul muncii este de maximum 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de maximum 120 pentru cele de conducere. Persoanele cu dizabilități pot avea maximum 30 de zile de probă.
În acest interval, contractul poate fi încetat de oricare parte, cu notificare scrisă, fără preaviz și fără motivare.
Angajatorul care evaluează în această perioadă caută, de fapt, trei lucruri: competența, atitudinea și potrivirea cu echipa.
Angajatul nu ar trebui să rămână în incertitudine. O discuție de feedback, cerută la 30 și la 60 de zile, arată angajamentul și oferă timp pentru corecții.
În aceeași perioadă, angajatul evaluează la rândul lui compania, iar dacă ceva nu se potrivește, are dreptul să plece prin notificare scrisă, fără preaviz.
Primele victorii rapide
În primele 60 de zile, o realizare mică, vizibilă și utilă echipei contează mai mult decât un plan grandios.
Cum se alege: se urmărește o problemă mică, dar constantă, pe care echipa o tolerează de luni, un raport care se face manual, un proces neclar, un document lipsă. Rezolvarea ei, fără zgomot, cu acordul șefului, creează credibilitate.
Ideile de schimbare ale noului venit, cel mai adesea, se prezintă după ce a înțeles de ce lucrurile se fac cum se fac. Fraza „la firma mea anterioară făceam altfel” produce iritare aproape universală.
Greșelile inevitabile se recunosc repede, cu soluția propusă. Un angajat nou care își recunoaște singur o eroare și o rezolvă câștigă mai mult respect decât unul care o ascunde.
Relațiile cu colegii, dincolo de sarcini
Fiecare echipă are norme nescrise: cum se salută dimineața, dacă se răspunde la mesaje după program, cum se organizează pauzele de cafea, cine vorbește în ședințe. Observarea lor în primele săptămâni ajută mai mult decât orice regulament. Ajutorul oferit colegilor, când există ocazia, construiește relații. Cerut la rândul lui, cu politețe, creează reciprocitate. Bârfele și taberele din birou se evită. Noul venit nu cunoaște istoria conflictelor și nu are ce câștiga luând partea cuiva. Un cerc de colegi din alte departamente, cunoscuți la o cafea, oferă perspective și informații utile mai târziu.
Bilanțul după primele 90 de zile
La sfârșitul primelor trei luni, un bilanț scurt, scris, ajută: ce am învățat, ce am realizat, unde mai am nevoie de sprijin, ce mi-ar plăcea să fac în următoarele 6 luni.
Discutat cu șeful, dă direcție pentru anul care urmează și deschide, natural, subiectul obiectivelor de dezvoltare.
Iar dacă totul merge bine, este un moment potrivit pentru a întreba despre traseul de carieră din companie.